Alegeri: Cifre pentru a naviga campania electorală
Introducere
În preajma alegerilor parlamentare, discursurile politice devin din ce în ce mai tehnice, pline de concepte economice care, adesea, sunt folosite selectiv pentru a susține o anumită narațiune. În lipsa unei înțelegeri clare a acestor concepte, alegătorul rămâne vulnerabil la manipulare.
Finanțele publice
Soldul bugetar este diferența dintre venituri și cheltuieli ale bugetului public. Când cheltuielile depășesc veniturile, avem deficit bugetar, lucru întâlnit atunci când statul dorește să stimuleze economia prin investiții/ subvenții sau să mențină cheltuielile sociale, dar nu colectează suficient prin impozite și taxe.
În ultimii ani, Bugetul Public Național (BPN) al Republicii Moldova a înregistrat în mod constant deficite. Totodată, crizele externe majore — precum pandemia de COVID-19 și agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei — au afectat considerabil activitatea economică, generând o presiune sporită asupra BPN, reflectată printr-o creștere semnificativă a datoriei publice (vezi graficul de la secțiunea - Datoria de stat). Astfel, deși în anul 2021 au fost depuse eforturi pentru stabilizarea bugetului, majorarea cheltuielilor sociale, în special pentru compensarea facturilor la energie, a condus la o nouă amplificare a deficitului bugetar. În consecință, pentru anul 2024, deficitul BPN a ajuns la 12,6 miliarde de lei, echivalentul a 3,9% din PIB.
Datoria de stat
Graficul de mai sus ilustrează evoluția datoriei de stat (coloane negre) în valori nominale, prezentând totalul în milioane lei, ce crește constant din 2016 până în 2024, dar și ca pondere din PIB (linia albastră), ce reflectă capacitatea economică de a susține această datorie. Observăm că în anul 2016 datoria de stat a Republicii Moldova era de aproximativ 50 miliarde lei, iar în 2024 a ajuns la 121 miliarde lei. Aceasta înseamnă o creștere de peste două ori în termeni nominali. Totuși, și economia Republicii Moldova a crescut în acest interval. Pentru a înțelege mai bine sustenabilitatea datoriei, este important să o raportăm la PIB. Din acest punct de vedere, ponderea datoriei de stat în PIB a crescut cu 5.6 puncte procentuale, ajungând de la 31.9% în 2016 la 37.5% în 2024.
Presiunea fiscală
Graficul de mai sus arată că în ultimii ani ponderea veniturilor bugetare în PIB a crescut treptat în Republica Moldova, ajungând în 2024 la aproximativ 34%, în timp ce media UE este de 46%. Imaginează-ți o plăcintă de 100 de lei, care reprezintă PIB-ul țării. În Moldova, statul colectează aproximativ 34 de lei sub formă de impozite și contribuții, în timp ce în Uniunea Europeană media este de aproape 45 de lei. Această diferență arată că, în ciuda discursurilor despre „taxe care sufocă afacerile”, nivelul real al presiunii fiscale în Moldova este unul scăzut.
Inflația și rata de bază
Inflația afectează puterea de cumpărare, economiile și stabilitatea economică generală. Pentru a o controla, BNM ajustează rata de bază, adică dobânda pe care o aplică băncilor comerciale. Graficul nr. 4 arată evoluția Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) și rata de bază stabilită de Banca Națională a Moldovei (BNM). Când inflația crește, BNM majorează rata de bază pentru a reduce cererea agregată, încurajând economisirea și descurajând creditarea excesivă. De exemplu, între 2021-2022, inflația a depășit 30%, iar rata de bază a fost crescută la 21.5%. Aceasta a contribuit la temperarea creșterii prețurilor, dar a avut efecte negative asupra investițiilor și accesului la credit.
Regula lui Taylor
Pentru a înțelege cum ar trebui să evolueze rata de dobândă, putem folosi regula Taylor, o formulă care ajustează dobânda în funcție de deviațiile inflației și PIB-ului față de țintele ideale. Dacă inflația e peste țintă, regula sugerează o rată mai mare; dacă economia e sub potențial, o rată mai mică.
În campanii se pot auzi voci care critică „dobânzile mari” – dar este important să înțelegem că ele sunt mecanisme de echilibru.
Concluzii
Este important ca cetățenii să aibă o înțelegere de bază a principalelor instrumente și indicatori economici pentru a evalua critic informațiile din campaniile electorale.
Deficitul bugetar, datoria publică, veniturile statului și rata dobânzii nu sunt doar cifre, ci reflectă alegeri care ne influențează direct: prețuri, servicii publice, investiții și stabilitate economică. Deși datoria publică a Republicii Moldova rămâne la un nivel sustenabil, ritmul de creștere și deficitele constante impun prudență. Deciziile Băncii Naționale privind dobânzile nu sunt obstacole, ci instrumente de echilibru, menite să țină sub control inflația.
O societate informată este mai greu de manipulat. Într-o democrație funcțională, capacitatea cetățenilor de a înțelege implicațiile economice ale promisiunilor politice este esențială pentru alegerea unor politici responsabile și durabile.
1 - Un concept interesant aici este echivalența ricardiană, potrivit căreia cetățenii, anticipând creșteri viitoare de taxe pentru acoperirea datoriilor, încep să economisească mai mult, anulând astfel efectul stimulativ al deficitului. Totuși, în realitate, acest comportament apare rar, întrucât nu toți cetățenii au resursele sau informația necesară pentru astfel de decizii raționale.