Bursa Internațională a Moldovei: O nouă etapă în dezvoltarea pieței de capital
Noua Piață de Capital de la Chișinău
Dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă, odată cu decizia de pe 15 octombrie a Guvernului de a aproba înființarea Societății pe Acțiuni ,,Bursa Internațională a Moldovei”, decizie care a fost urmată de semnarea, la 31 octombrie1, a acordului între acționari. Astfel, statul moldovenesc, prin intermediul Agenției Proprietății Publice (APP) va deține 20% din acțiuni, în valoare de aproximativ 6 milioane de lei, iar Bursa de Valori București (BVB) va deține 31%, restul acțiunilor fiind împărțite între un număr de 8 companii2. Înregistrarea oficială a companiei urmează a fi finalizată în decembrie, iar platforma va fi pregătită operațional până în aprilie 2026, pentru ca activitatea Bursei să înceapă în vara anului 2026. Demn de menționat este aportul BVB la crearea Bursei Internaționale a Moldovei, care nu se mărginește la contribuția de capital, dar care include și sprijin tehnic, oferind o platformă electronică modernă (Arena), sisteme de analiză a performanței, o aplicație mobilă pentru investitori și suport în integrarea în circuitele financiare internaționale a bursei moldovenești. Toate aceste măsuri sunt luate în vederea revitalizării pieței de capital din Republica Moldova și a atragerii de investiții pentru afacerile locale, aspecte evidențiate inclusiv în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la înființarea societății pe acțiuni3.
Contextul istoric
Istoria activității bursiere în Republica Moldova începe în decembrie 1994, când se înființează Bursa de Valori a Moldovei (BVM), iar primele tranzacții au avut loc pe 26 iunie 19954. Începând din mai 1995 BVM a făcut parte din Federația Burselor Euro-Asiatice (FEAS), înființată în același an, la Istanbul, iar în 2008 a intrat și în Asociaţia Internaţională a Burselor CSI, cu sediul la Moscova. Instrumentele financiare pot fi tranzacționate în cadrul a două piețe diferite la BVM: există mai întâi Piața Reglementată, unde companiile listate trebuie să se supună unor cerințe și standarde de transparență stricte, și există și Sistemul multilateral de tranzacționare (MTF), unde criteriile de admitere sunt mai laxe și pot fi tranzacționate acțiuni și obligațiuni ale companiilor care nu s-au încadrat la Piața Reglementată.
Începând din 2019, când s-a înregistrat maximul istoric al activității bursiere moldovenești - cu mai mult de 3 miliarde de lei în valoare totală a tranzacțiilor înregistrate la BVM5- operațiunile piețelor de capital din Republica Moldova au intrat în declin. Astfel, în 2024 s-au înregistrat tranzacții în valoare de doar 526 de milioane de lei, o scădere simțitoare față de valorile de dinainte de 2020, mai exact, valoarea tranzacțiilor în medie a scăzut cu 81,4% (media valorii tranzacțiilor 2024-2020 vs. 2019-2015) . Acest declin poate fi pus, printre altele, pe seama crizelor generate de pandemia de Covid 19 și de războiul din Ucraina, care au avut efecte persistente la nivelul întregii economii moldovenești și au îngreunat activitatea afacerilor dar și a faptului că anii 2018 și 2019 nu au reflectat o transformare structurală a pieței bursiere dar tranzacții excepționale cu pachete mari de acțiuni, în special din sectorul bancar. Mai mult decât atât, problemele de lichiditate ale bursei moldovenești pot fi puse și pe seama creșterii riscului geopolitic, despre care se știe că influențează în mod negativ investițiile și posibilitățile de finanțare ale firmelor, că poate provoca recesiuni și că afectează în mod disproporționat piețele de capital emergente6, precum cea din Republica Moldova.
La momentul actual, gradul de dezvoltare al pieței de capital moldovenești este unul redus. Conform estimărilor guvernamentale7, capitalizarea bursieră în Republica Moldova se află între 3 și 7% din PIB, în timp ce în restul țărilor din Europa Centrală și de Est este de în jur de 30%, iar media UE se află între 65 și 75%. Aceste aspecte limitează investițiile străine directe, posibilitățile firmelor de a se finanța sau ale cetățenilor de a-și investi economiile și, în cele din urmă, accentuează decalajul economic dintre Republica Moldova și tările din Uniunea Europeană. Cum BVM se confruntă cu probleme grave, precum lipsa lichidității și neconformarea cu cerințele minime de capital social și se poate confrunta astfel cu scenariul de dizolvare benevolă8, nevoia reformei și a apariției unei noi burse moldovenești devine evidentă.
Beneficiile
La ora actuală, 95% din finanțarea corporativă din Republica Moldova este asigurată de sectorul bancar, prin credite9.
Aversiunea față de risc a instituțiilor financiare, comportament ce apare din cauza reglementărilor actuale, poate conduce la o lipsă de finanțare a proiectelor inovatoare, necesare pentru dezvoltarea tehnologică și economică a unei țări.
Prin urmare, evoluția unei piețe de capital moderne, în complementaritate cu sectorul bancar, este necesară pentru creșterea economică a Republicii Moldova. Iar, dezvoltarea unei burse moderne influențează pozitiv indicatorii macroeconomici ai unei țări. În mod particular, valorile mobiliare încurajează pe cei care dețin fonduri să investească în proiecte rentabile pe termen lung, care, în alte condiții, nu ar fi fost destul de lichide. Faptul că investitorii pot vinde acțiunile sau obligațiunile și să-și disponibilizeze rapid fondurile le permite să susțină acele proiecte care necesită un timp îndelungat pentru a ajunge la profitabilitate, dar care sunt necesare creșterii economice. Mai mult, Levine (2004) revizuiește literatura de specialitate și evidențiază rolul sistemelor financiare în reducerea asimetriilor informaționale și a costurilor de tranzacționare și intermediere, în îmbunătățirea proceselor de guvernanță corporativă și de monitorizare a managementului companiei, în facilitarea schimbului de bunuri și servicii, în comasarea economiilor și a resurselor financiare și în reducerea riscului prin diversificare10. Henry (2000) sugerează că liberalizarea internațională a piețelor de capital duce la o împărțire a riscului și scade costul capitalului propriu în țara respectivă, ceea ce presupune prețuri mai mari ale acțiunilor11. În general, piețele financiare bine funcționale duc la o mai bună alocare a resurselor financiare, stimulează investițiile și acumularea de capital fizic și uman și încurajează inovarea, toate aceste aspecte fiind ingrediente necesare pentru dezvoltarea economică.
Aportul statului moldovenesc, alături de cel al sectorului privat, în reformarea pieței de capital din Republica Moldova este așadar unul binevenit. În același timp, o bursă de acțiuni funcțională necesită stabilitate macroeconomică și politică, transparență decizională, o îmbunătățire a standardelor de raportare financiară și eliminarea obstacolelor birocratice cu care se confruntă investitorii și firmele. Succesul acestei inițiative este deci condiționat de o serie de măsuri legale și administrative care vor trebui să fie implementate de către stat, fără de care noua Bursă Internațională a Moldovei riscă să aibă soarta predecesoarei ei, BVM.
https://app.gov.md/03112025-semnare-acord-bim/, accesat la 06.11.2025
Acestea sunt Moldova Agroindbank, Donaris Vienna Insurance Group, GRAWE Carat Asigurări , Moldindconbank, MK Kredit, OTP Bank Moldova, Moldcell și Premier Energy Romania.
Nota de fundamentare la la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la fondarea Operatorului de piață „Bursa Internaţională a Moldovei” Societate pe Acțiuni (număr unic 768/APP/2025)
https://www.bvm.md/ro/history, accesat la 07.11.2025
https://www.bvm.md/ro/auction_year/, accesat la 07.11.2025
Fiorillo, P., Meles, A., Pellegrino, L. R., & Verdoliva, V. (2023). Geopolitical risk and stock liquidity. Finance Research Letters, 54, 103687. https://doi.org/10.1016/j.frl.2023.103687
Nota de fundamentare la la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la fondarea Operatorului de piață „Bursa Internaţională a Moldovei” Societate pe Acțiuni (număr unic 768/APP/2025)
Idem.
Idem.
Levine, R. (2004). Finance and Growth: Theory and evidence. RePEc: Research Papers in Economics, 865–934. https://econpapers.repec.org/bookchap/eeegrochp/1-12.htm
Henry, P. B. (2000). Stock market liberalization, economic reform, and emerging market equity prices. The Journal of Finance, 55(2), 529–564. https://doi.org/10.1111/0022-1082.00219
 | A guest post by
|
Super stire! e minunat sa vezi progresul pietei de capital din Moldova, mai ales cu suportul BVB. Platforma moderna va atrage cu siguranta multe investitii. E un pas important spre o economie mai solida si mai integrata. Bravo!