Introducere
La 1 octombrie 2026, tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici din Republica Moldova a ajuns la 26,14 lei pentru un metru cub, cu aproximativ 81% peste nivelul de 14,42 lei înregistrat în februarie. În aceeași perioadă, benzina s-a scumpit cu aproximativ 49%, iar motorina cu aproape 85%. În spatele acestor creșteri se află un șoc energetic declanșat la mii de kilometri distanță, ale cărui efecte s-au transmis treptat în economia și în bugetele gospodăriilor din Moldova.
La 28 februarie 2026, atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului au declanșat o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu. Blocarea Strâmtorii Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial și circa o cincime din comerțul global cu gaz natural lichefiat, a amplificat tensiunile de pe piețele energetice internaționale. Pentru Republica Moldova, dependentă aproape integral de importurile de gaze naturale și carburanți, perturbările aprovizionării și creșterea cotațiilor internaționale s-au transformat rapid într-o problemă economică internă.
Șocul nu s-a transmis însă în același ritm către consumatori. Prețurile carburanților au reacționat aproape imediat, prin recalcularea zilnică a prețurilor maxime, în timp ce majorările tarifelor la gazele naturale s-au reflectat cu întârziere, prin ajustările operate în septembrie și octombrie. În paralel, scumpirea resurselor energetice a pus presiune asupra gospodăriilor, a companiilor și a bugetului public, prin necesitatea unor cheltuieli suplimentare pentru compensarea facturilor.
Articolul urmărește traseul prin care conflictul din Orientul Mijlociu s-a transformat în prețuri mai mari la gaz și carburanți în Republica Moldova, explică mecanismele prin care șocul internațional s-a transmis pe piața locală și analizează riscurile pentru perioada următoare.
Izbucnirea războiului dintre SUA și Iran
Totul a pornit pe 28 februarie 2026, când SUA și Israel au declanșat acțiuni militare împotriva Iranului. Consecința economică a fost blocarea Strâmtorii Hormuz, ruta prin care treceau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi, o cincime din oferta globală și circa 110 miliarde de metri cubi de GNL anual, adică aproape un sfert din piața mondială de gaz lichefiat. Datele oficiale ale Administrației americane pentru Informații Energetice (EIA) arată că prețul petrolului Brent a urcat de la o medie de 71 dolari/baril pe 27 februarie la 94 dolari/baril pe 9 martie. Prețul a crescut mai întâi din cauza unei prime de risc, cu oscilații mari în aceeași zi. Ulterior, scăderea fluxurilor fizice prin Hormuz și opririle de producție au menținut prețul la niveluri ridicate. Instituția avertiza că, deși daunele fizice asupra infrastructurii petroliere erau la acel moment limitate, Strâmtorii Hormuz îi era “efectiv închis” traficul majorității navelor. Conflictul nu a rămas însă unul de scurtă durată. După o relativă calmare în primăvară, ostilitățile s-au reaprins în vară: agenția de analiză Kpler descrie, într-un raport din 24 iulie, o revenire la “un scenariu prelungit de criză Hormuz”, care a împins gazul TTF la cea mai mare valoare de închidere din ianuarie 2023 încoace. La începutul lunii septembrie, atacurile Iranului asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain ca replică la loviturile americane asupra unor ținte iraniene de lângă strâmtoare au dus prețul gazului european la aproape 74,5 euro/MWh.
Într-un blog publicat pe 14 aprilie 2026, economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, scria că războiul din Orientul Mijlociu a oprit avântul economic și că perturbările energetice pot lăsa efecte de durată. Scenariul de referință al instituției presupune o creștere de 19% a prețurilor produselor energetice în 2026, o creștere globală de 3,1% și o inflație globală de 4,4%. Într-un scenariu advers, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă mai mult timp, creșterea globală ar scădea la 2,5%, iar inflația ar urca la 5,4%. Într-un scenariu sever, în care perturbările energetice se prelungesc și în 2027, creșterea ar fi de aproximativ 2% în 2026 și 2027, iar inflația ar depăși 6%. FMI notează că importatorii de energie sunt cei mai expuși, în special economiile cu venituri mici și în curs de dezvoltare. Raportul „World Economic Outlook“ din aprilie 2026 estimează, pentru scenariul sever, un preț mediu al petrolului de aproximativ 110 dolari pe baril în 2026 și 125 de dolari în 2027.
Evoluția cotațiilor la gaz și petrol pe piața internațională
1. Gazul TTF
Piața europeană a gazelor naturale a reacționat violent la blocarea Strâmtorii Hormuz, ruta prin care trece aproape un sfert din piața mondială de GNL. Dacă la începutul anului cotațiile de la hub-ul olandez TTF erau stabile (circa 30-35 euro/MWh), escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a împins prețurile la niveluri record. Raportul agenției Kpler din 24 iulie a marcat trecerea la un scenariu de criză prelungită, iar la mijlocul lunii septembrie prețul spot pe bursa europeană a atins un vârf de aproximativ 82 de euro/MWh (față de o medie de 54 de euro luată în calcul în vară). Atacurile din septembrie asupra bazelor americane au menținut cotațiile la niveluri ridicate, de peste 74,5 euro/MWh, generând o presiune uriașă pe costurile de import ale tuturor țărilor europene.
2. Petrolul Brent
Înainte de război, piața petrolului era calmă, iar EIA estima o medie de 58 de dolari pe baril pentru 2026. Pe 27 februarie, în anticiparea atacurilor, Brent costa 71 de dolari pe baril.
Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, iar Iranul a răspuns prin blocarea Strâmtorii Hormuz, pe unde trece o cincime din petrolul mondial. Pe 9 martie, Brent depășea în cursul zilei deja 100 de dolari pe baril. Pe 7 aprilie, Brent spot s-a închis la 138,21 USD/baril, cel mai ridicat nivel din 2026 (EIA, Thomson Reuters).
În iulie, armistițiul s-a prăbușit. Iranul a atacat petroliere în Hormuz, iar SUA au reintrodus blocada asupra petrolului iranian. La sfârșitul lui august, SUA au lovit ținte iraniene de lângă strâmtoare, iar Iranul a atacat forțe americane din Iordania. În septembrie, un atac cu drone lansat din Irak a oprit conducta saudită Est-Vest, singura rută majoră care ocolește Hormuzul. Pe 18 septembrie, Brent s-a închis la 119,66 dolari pe baril.
Pe 22 octombrie, potrivit datelor petrolul se tranzacționa la 125,39 USD dolari pe baril, cu 76% peste nivelul din 27 februarie.
Ce urmează depinde de negocieri. La finalul lui septembrie, SUA și Iranul discutau la ONU, iar Iranul spunea că ar putea redeschide strâmtoarea în șapte zile dacă SUA ridică blocada. Până atunci, piața rămâne tensionată, iar stocurile mondiale de petrol au scăzut cu 400 de milioane de barili de la începutul anului. EIA estima în septembrie o medie de 91 de dolari pe baril în 2026 și o scădere la aproximativ 74 de dolari în 2027.
Gazul natural: o factură aproape dublată în două luni
La începutul anului 2026, nimic nu anunța o criză în facturile moldovenilor. Dimpotrivă, pe 3 februarie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a redus tariful de la 16,74 la 14,42 lei pe metru cub (cu TVA), pe fondul ieftinirii resursei pe piețele europene. Prețul mediu anual de procurare estimat pentru 2026 era de aproximativ 404 euro pentru 1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), față de 487 euro/1.000 m³ (46 euro/MWh) în 2025, o scădere de aproape 17%.
Izbucnirea războiului nu s-a văzut imediat în facturi, deoarece tariful se calculează pe baza unor costuri de achiziție prognozate, iar scumpirile de pe bursă s-au adunat mai întâi sub formă de pierderi ale furnizorului central, Energocom. În vară, aceste pierderi au devenit nesustentabile. Pe 15 iulie, compania a cerut un tarif de 20,93 lei/m³, invocând devieri financiare de peste 106 milioane de lei. Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a explicat că tarifele din februarie nu mai reflectau realitatea: costurile de import fuseseră în medie de 423,28 euro/1.000 m³ în ianuarie-iulie, iar pentru august-decembrie se estimau 623,54 euro.
Scumpirea s-a produs în două etape majore:
Prima majorare (21 august, aplicabilă de la 1 septembrie): ANRE a aprobat un tarif de 20,30 lei/m³ (cu TVA). Creșterea de 5,88 lei (aproape 41%) a provocat proteste în fața sediului ANRE din Chișinău.
A doua majorare (28 septembrie, aplicabilă de la 1 octombrie): La jumătatea lunii septembrie, directorul ANRE, Constantin Borosan, avertiza că prețul spot urcase la ~82 euro/MWh, față de media de 54 euro luată în calcul la tarif. Pe 23 septembrie, Energocom a depus o nouă cerere, estimând achiziții de ~76,6 euro/MWh pentru trimestrul IV. ANRE a aprobat creșterea costului de procurare de la 12.150 la 17.050 lei/1.000 m³, urcând tariful final la 26,14 lei/m³ (cu TVA) o nouă majorare de 5,84 lei (aproape 29%).
Contextul a devenit atât de grav încât pe 26 septembrie 2026 a fost instituită starea de urgență în sectorul energetic. În paralel, Energocom a organizat 24 licitații pentru gazul anului gazier 2026-2027, contractele urmând a fi finalizate până la sfârșitul lunii octombrie. În total, de la 14,42 la 26,14 lei pe metru cub, tariful pentru populație a crescut cu aproximativ 81% în doar opt luni (și aproape s-a dublat într-un interval de două luni de ajustări).
Cum s-a schimbat prețul gazului pentru populație în cinci ani
Evoluția tarifului la gaz pentru populație, în lei/m³ cu TVA: între octombrie 2021 și octombrie 2022, tariful a urcat de la 4,54 la 29,27 lei/m³. Creșterile s-au accentuat din noiembrie 2021, după renegocierea contractului de livrare cu Gazprom, iar apoi, odată cu explozia prețurilor la gaz din contextul războiului din Ucraina, tariful a ajuns aproape de 30 de lei. Criza a determinat Energocom să își reorienteze achizițiile către piețele europene. În anii următori, tariful a coborât treptat la 13,12 lei/m³ în mai 2024, cu oscilații moderate până în februarie 2026, când a ajuns la 14,42 lei/m³. Din septembrie și octombrie 2026, cele două majorări au împins tariful la 26,14 lei/m³.
Din ce e format, de fapt, tariful la gaz și de ce a crescut
Pentru a înțelege de ce criza din Strâmtoarea Hormuz se simte atât de direct în Moldova, trebuie privit ce plătește, de fapt, consumatorul. Din cei 24,20 lei fără TVA, 17,05 lei (70,45%) reprezintă costul gazului propriu-zis cumpărat de Energocom. ANRE precizează că nu este vorba despre prețul spot dintr-o anumită zi, ci despre un cost mediu ponderat al achizițiilor. A doua componentă ca mărime este distribuția, de 4,97 lei (20,55%), bani care acoperă operarea, întreținerea și dezvoltarea rețelelor până la consumator. Urmează componenta de corectare, de 1,05 lei (4,32%), care ajustează diferențele dintre veniturile prevăzute în tarif și cele realizate efectiv și care, potrivit ANRE, nu este nici profit, nici pierdere. Restul revine transportului prin rețeaua națională, de 0,59 lei (2,43%), și furnizării și rentabilității Energocom, de 0,54 lei (2,25%). Toate acestea însumează 24,20 lei, la care se adaugă TVA de 8%.
Concluzia este simplă: peste 70% din factură depinde de prețul cu care Moldova cumpără gazul din afară. Nici înainte de criză situația nu era cu mult mai diferită, ANRE arătând că achiziția a avut întotdeauna cea mai mare pondere, de cel puțin 60%, în structura prețului. În plus, Republica Moldova nu dispune de o piață lichidă a gazelor, așa că volumele sunt cumpărate preponderent din țările din regiune, la prețuri legate de bursa europeană TTF. Distribuția, transportul și furnizarea s-au schimbat puțin în acest an. Ceea ce a dublat aproape factura a fost costul gazului, adică exact componenta pe care războiul din Orientul Mijlociu a destabilizat-o.
Benzina și Motorina: recorduri istorice la pompă
Dacă la gaz scumpirile au venit cu întârziere, la carburanți efectul războiului s-a simțit aproape imediat. Motivul ține de felul în care se stabilesc prețurile: ANRE calculează zilnic prețurile maxime pentru benzina și motorina standard, în funcție de mediile cotațiilor internaționale Platts din ultimele 14 zile, cursul valutar, accize, TVA și celelalte componente prevăzute de metodologie. Astfel, evoluțiile cotațiilor internaționale se transmit relativ rapid la pompă, prin recalcularea zilnică a prețurilor maxime.
Înainte de război, piața era relativ liniștită, iar motorina era chiar mai ieftină decât benzina. Pentru perioada 31 ianuarie - 2 februarie 2026, prețul maxim era de 23,05 lei/litru pentru benzina COR 95 și de 19,92 lei/litru pentru motorina standard. Situația s-a schimbat radical odată cu atacurile din 28 februarie. În primele zile de conflict, benzina s-a scumpit cu 58 de bani, iar motorina cu 1,52 lei, ritmul fiind mult mai accentuat în cazul motorinei. ANRE explica atunci că, de la începutul războiului, cotațiile Platts au crescut cu 161 de dolari pe tonă la benzină (+23%) și cu 377 de dolari pe tonă la motorină (+50%). Agenția avertiza că prețurile ar putea rămâne ridicate chiar dacă conflictul s-ar opri rapid, din cauza infrastructurii puternic afectate și a perturbărilor logistice. Pe 4 martie, Guvernul a instituit starea de alertă în domeniul energetic pentru 60 de zile.
La final de martie, Ministerul Energiei anunța că stocurile acopereau 15 zile pentru benzină și doar 7 zile pentru motorină. În aceste condiții, Guvernul a decis ca, pe durata stării de urgență, prețul motorinei să fie calculat pe baza cotațiilor din ultimele 7 zile, nu din ultimele 14, pentru a reflecta mai rapid evoluția pieței. Motorina a devenit cea mai afectată. Pe 3 aprilie, prețul ei a trecut pentru prima dată de pragul de 33 de lei, iar pe 8 aprilie a ajuns la un maxim istoric de 34,98 lei pe litru. Armistițiul din aprilie a adus o relaxare temporară: în mai, motorina coborâse la 30,23 lei, iar benzina la 30,56 lei.
Reaprinderea conflictului în vară a readus scumpirile. În prima jumătate a lunii septembrie, cotația Platts pentru motorină a crescut în două săptămâni cu 265 de dolari pe tonă (20,3%), iar cea pentru benzină cu 105 dolari pe tonă (8,6%). Recordul din aprilie a fost depășit la jumătatea lunii, când motorina a ajuns la 35,53 lei. În ultimele două luni, motorina s-a scumpit cu peste 10 lei, iar benzina cu aproape 6 lei. Au fost doborâte și recordurile la benzină: cel anterior era din iunie 2022, când un litru costa 33,90 lei.
Pentru 29 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,35 lei pentru benzina A95 și de 36,84 lei pentru motorină. Comparând cu începutul lui februarie, benzina s-a scumpit cu aproximativ 49%, iar motorina cu aproximativ 85%.
Între 5 și 26 octombrie, benzina a scăzut de la 34,24 la 32,22 lei pe litru, iar motorina a oscilat între 35,02 și 36,00 lei. Motorina a rămas aproape de maximul din septembrie, în timp ce benzina a început să coboare.
De ce a crescut motorina mai mult decât benzina?
Răspunsul se vede în structura prețului. Pe 13 septembrie, dintr-un litru de benzină de 33,04 lei, costul produsului importat (cotația Platts convertită în lei) era de 16,54 lei, marja comercială de 3,82 lei, accizele de 7,17 lei și TVA de 5,51 lei. La motorină, dintr-un preț de 34,46 lei, produsul propriu-zis reprezenta 21,15 lei, marja comercială 4,21 lei, accizele doar 3,36 lei și TVA 5,74 lei. Cu alte cuvinte, costul de import înseamnă circa jumătate din prețul benzinei, dar peste 60% din cel al motorinei. Pentru că motorina are o acciză mult mai mică, orice scumpire pe bursă se vede aproape integral la pompă. La aceasta se adaugă o problemă structurală a Europei, care are un deficit cronic de motorină și un surplus de benzină, un dezechilibru gestionat relativ bine în perioade liniștite, dar greu de controlat în criză. Presiunea asupra aprovizionării nu a dispărut nici acum: în septembrie, ANRE spunea că stocurile de motorină acoperă aproximativ zece zile de consum. Scumpirea motorinei nu afectează doar șoferii,
agricultorii spun că fiecare majorare le crește costurile de producție, iar unii ar putea ajunge la faliment, în plină campanie de recoltare.
Pe termen mai lung, presiunea ar putea crește și din alte motive: acciza la motorină ar urma să crească cu 20% anual începând din 2027, ceea ce ar duce până în 2029 la o majorare cumulată de 73% față de nivelul din 2026.
Ce s-ar întâmpla cu gazul până la finalul anului?
Pentru a estima în ce direcție ar putea merge prețul gazului pe piața europeană, am utilizat o simulare stochastică de tip Monte Carlo Jump-Diffusion (cu difuzie și salturi), aplicată pe prețurile zilnice de închidere ale contractului olandez TTF din perioada septembrie 2025 - octombrie 2026.
Este important de menționat că această simulare nu reprezintă o prognoză a prețului viitor, ci un exercițiu de evaluare a riscului. Ea arată intervalul de scenarii posibile dacă piața continuă să fie la fel de volatilă ca în ultimul an.
Modelul separă fluctuațiile zilnice obișnuite de salturile bruște de preț cauzate de șocurile din piață, fără a cunoaște motivele geopolitice ale acestora. Pe baza volatilității istorice, au fost simulate 10.000 de traiectorii posibile pe un orizont de 60 de zile de tranzacționare, până pe 21 ianuarie 2027.
Punctul de plecare este de circa 100 EUR/MWh. În scenariul central, prețul ajunge la circa 123 EUR/MWh la finalul orizontului. În jumătate dintre simulări, prețul se află între circa 97 și 155 EUR/MWh. În 90% dintre simulări, prețul se află între circa 70 și 220 EUR/MWh.
Limitele modelului: Această analiză extrapolează comportamentul pieței din ultimul an și nu poate anticipa evenimente neprevăzute, cum ar fi un acord neașteptat de pace sau o escaladare majoră. De asemenea, fiind calibrat pe o perioadă de război, intervalul de valori simulate este extrem de larg. Modelul se bazează exclusiv pe datele istorice ale gazului, fără a include factori fundamentali precum evoluția petrolului, gradul de umplere a depozitelor sau severitatea vremii de iarnă.
Concluzie
Criza din Strâmtoarea Hormuz a arătat, încă o dată, cât de vulnerabilă este Republica Moldova la șocurile de pe piețele internaționale. Țara importă practic tot gazul și toți carburanții consumați, așa că un conflict aflat la mii de kilometri distanță ajunge în buzunarul consumatorului.
Din februarie și până la începutul lui octombrie 2026, tariful la gazul natural pentru populație s-a scumpit cu circa 81%, benzina cu aproximativ 49% (de la un minim de ~23 de lei la peste 34 de lei/litru), iar motorina cu aproape 85% (de la sub 20 de lei la aproape 37 de lei/litru). Diferența esențială a fost ritmul de transmitere a șocului: la pompă, prețurile s-au recalibrat în câteva zile pe baza cotațiilor internaționale zilnice, în timp ce la gaz scumpirile s-au reflectat în facturi cu întârziere, prin două salturi majore succesive aprobate de autorități.
Efectele se vor simți cel mai puternic în iarnă, când consumul de gaz crește. Guvernul a recunoscut că a fost luat prin surprindere. Premierul Vasile Tofan spunea pe 22 septembrie că autoritățile nu se așteptau la prețuri atât de mari și că vor trebui să schimbe planurile inițiale, care prevedeau reducerea cheltuielilor pentru compensații, după ce în anii precedenți acestea ajungeau să fie între 2,5 și 3,5 miliarde de lei pe sezon. Fondul de vulnerabilitate energetică urmează să fie suplimentat, iar numărul beneficiarilor ar putea depăși cele 620.000 de gospodării ajutate iarna trecută. Înscrierile pentru compensații vor începe pe 2 noiembrie, nu pe 1 octombrie, cum fusese anunțat inițial.
Acest sprijin are însă un cost pentru buget. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a avertizat că orice cheltuieli suplimentare pentru Fondul de vulnerabilitate energetică ar crește direct deficitul bugetar. Sumele alocate prin acest fond variază de regulă între 1 și 3 miliarde de lei, în funcție de cât de largi sunt criteriile de eligibilitate.
Ce urmează depinde, în mare parte, de evoluția conflictului. Dacă negocierile dintre SUA și Iran duc la redeschiderea Strâmtorii Hormuz, prețurile ar putea începe să scadă, iar EIA estimează deja o ieftinire a petrolului în 2027. Dacă tensiunile continuă, modelul statistic prezentat mai sus arată că prețul TTF ar putea rămâne peste 100 de euro/MWh până în ianuarie 2027, cu o mediană de circa 123 de euro/MWh la finalul orizontului. Este un scenariu, nu o prognoză. Pentru Moldova, asta ar însemna o nouă presiune asupra tarifelor chiar în mijlocul iernii.
Indiferent de scenariu, criza din 2026 lasă o lecție limpede: fără surse proprii de energie, stocuri mai mari și o diversificare reală a importurilor, fiecare conflict major din lume va continua să se simtă direct în buzunarul fiecărei familii din Republica Moldova.
Surse:
U.S. Energy Information Administration (EIA), Short-Term Energy Outlook, 10 februarie 2026:
https://www.eia.gov/outlooks/steo/archives/feb26.pdfAgenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), ANRE reduce prețul gazelor din februarie 2026: consumatorii casnici vor plăti 13.353 lei/1000 m³ fără TVA, februarie 2026:
https://anre.md/anre-reduce-pretul-gazelor-din-februarie-2026-consumatorii-casnici-vor-plati-13-353-lei1000-m3-fara-tva-3-1245CNBC, 3 martie 2026:
https://www.cnbc.com/2026/03/03/middle-east-war-gas-energy-lng-drone-qatar-strait-hormuz-price-shock.htmlS&P Global, 9 martie 2026:
https://www.spglobal.com/energy/en/news-research/latest-news/lng/030926-european-gas-price-jumps-near-eur70mwh-as-iran-war-enters-second-weekYahoo Finance, 8 aprilie 2026:
https://finance.yahoo.com/markets/commodities/articles/european-natural-gas-futures-slump-123000831.htmlInternational Monetary Fund (IMF), World Economic Outlook, April 2026: Global Economy in the Shadow of War, 14 aprilie 2026:
https://www.imf.org/-/media/files/publications/weo/2026/april/english/text.pdfGIS Reports, 14 iulie 2026:
https://www.gisreportsonline.com/r/gas-markets-hormuz-shock/Kpler, 24 iulie 2026:
https://www.kpler.com/blog/global-lng-and-natural-gas-prices-surge-as-us-and-iran-resume-hot-warBanca Centrală Europeană (BCE), blog, 27 iulie 2026:
https://www.ecb.europa.eu/press/blog/date/2026/html/ecb.blog20260727~1212bdb8f9.en.htmlMoldova 1, 21 august 2026:
https://moldova1.md/p/83649Radio Moldova, 21 august 2026:
https://radiomoldova.md/p/83555/moldova-lifts-natural-gas-tariffs-amid-rising-global-import-costsYahoo Finance, 31 august 2026:
https://finance.yahoo.com/energy/articles/europe-gas-prices-jump-5-163000789.htmlEuronews, 31 august 2026:
https://www.euronews.com/2026/08/31/european-gas-prices-spike-above-70-amid-renewed-middle-east-fightingEuropean Gas Hub, 2 septembrie 2026:
https://europeangashub.com/ttf-prices-surge-as-european-gas-market-tightens/Rigzone, 14 septembrie 2026:
https://www.rigzone.com/news/eia_sees_2026_oil_price_coming_in_22_higher_than_last_year-14-sep-2026-184606-article/Radio Moldova, 15 septembrie 2026:
https://radiomoldova.md/p/85114/the-natural-gas-tariff-could-be-revised-anre-directorCNBC, 18 septembrie 2026:
https://www.cnbc.com/2026/09/18/oil-prices-today-brent-wti-saudi-arabia-houthi.htmlTASS, 21 septembrie 2026:
https://tass.com/economy/2190425Anadolu Agency, 22 septembrie 2026:
https://www.aa.com.tr/en/energy/natural-gas/european-natural-gas-prices-fall-to-three-week-low/59773Guvernul Republicii Moldova, 22 septembrie 2026, Discursul Premierului Vasile Tofan în plenul Parlamentului:
https://www.gov.md/ro/discursuri-si-mesaje/discursul-premierului-vasile-tofan-plenul-parlamentului-legatura-cuMoldova Live, 23 septembrie 2026:
https://moldovalive.md/moldovas-gas-tariff-could-rise-to-more-than-26-lei-per-cubic-meter/Realitatea.md, 23 septembrie 2026:
https://realitatea.md/moldovenii-ar-putea-achita-26-de-lei-pentru-gaz-energocom-a-depus-la-anre-cererea-de-majorare-a-tarifului/Noi.md, 28 septembrie 2026:
https://noi.md/md/economie/anre-a-aprobat-noile-preturi-reglementate-la-gazele-naturaleLogos Press, 28 septembrie 2026:
https://logos-pres.md/en/news/anre-has-approved-new-natural-gas-tariffs/TV8, 28 septembrie 2026:
https://tv8.md/2026/09/28/infografic-pretul-gazelor-in-moldova-creste-din-1-octombrie-2026-ce-include-tariful-de-26-14-lei-m/309827U.S. Energy Information Administration (EIA), Short-Term Energy Outlook, 6 octombrie 2026:
https://www.eia.gov/outlooks/steo/report/global_oil.phpForbes Advisor, Crude Oil Price Today, octombrie 2026:
https://www.forbes.com/advisor/investing/oil-prices-today/U.S. Energy Information Administration (EIA), Europe Brent Spot Price FOB – Historical Data:
https://www.eia.gov/dnav/pet/hist/rbrted.htmYahoo Finance, Dutch TTF Natural Gas Calendar (TTF=F) – Historical Data:
https://finance.yahoo.com/quote/TTF%3DF/history/Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Modul de formare a prețului reglementat pentru furnizarea gazelor naturale:
https://anre.md/modul-de-formare-a-pretului-reglementat-pentru-furnizarea-gazelor-naturale-3-1107
